Iasi - Oras cultural european

“Noi dansăm şi cântăm pentru toată lumea"

Aflat la ediţia a treia care se va desfăşura pe 28-29 Martie 2008
Festivalul-Concurs al Cântecului Popular Moldovenesc
“Din bătrâni, din oameni buni” se anunţă un eveniment aşteptat de iubitorii de folclor şi promovat televiziune, presă scrisă şi radio.
Petre Şuşu, unul dintre iniţiatorii festivalului este ferm convins de seriozitatea concursului: “E a treaia ediţie. Se vede, se aude, se ştie.
Nu e joacă, nu e serbare, nu mimăm un proiect.”
Mioara Velicu şi Daniela Condurache reprezintă sarea şi piperul spectacolului, încununând cu succes seara de gală.


R: Cum a luat fiinţă concursul „Din bătrâni, din oameni buni”?
P.Ş: Moldova nu a avut niciodată festivaluri proprii de muzică folclorică, faţă de Ardeal, Transilvania, Maramureş care pretutindeni s-au afirmat prin spectacole de mare ţinută. M-am gândit la această situaţie şi mi-am spus că acest lucru nu este posibil. Împreună cu dirijorul ansamblului folcloric studenţesc „Doina Carpaţilor” Marinică Botea am hotărât să facem un festival. Am ajuns la concluzia că trebuie să organizăm un festival mai mult pentru a trage atenţia că există potenţial, că există oameni pe care să îi urc pe scenă (solişti vocali, instrumentişti, dansatori), că există public. Noi mergem foarte des prin sate şi susţinem spectacole în aer liber. Iaşiul nu are un festival de genul ăsta. Hai să îl facem. Am discutat cu actualul director al Casei de Cultură a Studenţilor, i s-a părut o idee interesantă. Am zis să fixăm o perioadă în care să se poată desfăşura acest festival într-o perioadă mai liberă. Am ales luna martie în post, când muzicanţii nu au nunţi, deci îi avem la dispoziţie. Am hotărât ca în ultimul sfârşit de săptămână să organizăm acest festival.
Prima ediţie a avut loc în 2006 în “Luceafărul”, unde nu puteai să arunci un bob, pentru că sala de spectacol era arhiplină. A doua ediţie s-a desfăşurat în 2007 la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde a doua seară, seara de gală, sala a avea 1500 locuri, iar 500 de personae au plecat acasă pentru că nu aveau loc. Spectatorii au intrat chiar înainte de spectacol, s-au închis uşile, dar jandarmii nu puteau face faţă. Oamenii au intrat în scenă, când dansatorii, orchestra, interpreţii se încălzeau.
Noi avem un parteneriat cu Radio Iaşi, care este unul dintre organizatori şi se implică financiar foarte mult. Cei de la Radio Iaşi au mediatizat foarte bine evenimentul. Anul acesta vom avea aceeaşi problemă.
R: Şi cum aveţi de gând să rezolvaţi acest impediment?
P.Ş: Cele două spectacole vor fi transmise în direct de Favorit TV, o televiziune pe care iubitorii de folclor o agreează. Eu sunt coregraf dar nu prea m-am uitat la acest post. Şi Radio Iaşi va transmite această ediţie.
Accesul în sala de spectacol se va face pe bază de invitaţie.
R: Aceste invitaţii de unde se pot procura?
P.Ş: Invitaţiile deja s-au dat ca pâinea caldă prin radio. S-au organizat tot felul de concursuri, iar ca premii au fost date aceste invitaţii. Se vor scoate şi 100 de bilete la preţul de 10 lei, o sumă modică, faţă de cheltuielile care se fac pentru festival, sume care depăşesc 800 milioane ron. Au fost anii trecuţi ediţii de success. Să sperăm că aşa va fi şi anul acesta.
R: Care sunt invitaţii speciali care vor participa la festival?
P.Ş: La prima ediţie au venit Sofia Vicoveanca, Nicolae Glip din Chişinău, Viorica Macovei. La a doua ediţie au cântat Margareta Clipa şi Laura Lavric, iar anul acesta ne vor încânta în prima seară Elena Mândrescu şi Anton Achiţei, iar în a doua seară Mioara Velicu şi Daniela Condurache.
Chiar ne gândeam, cred că la anul trebuie să îi luăm din nou la rand, pentru că nu mai avem nume consacrate pentru folclorul moldovenesc.
R: În regulamentul concursului, scopul festivalului este promovarea scenică a tinerelor valori din folclorul moldovenesc. Concret, în ce constă această promovare?
P.Ş: Concursul are două etape: etapa de preselecţie, care s-a desfăşurat în luna februarie şi etapa finală, concursul propriu-zis, care are loc acum. Se promovează concursul toată luna ianuarie şi februarie. Se înscriu tineri din toate judeţele Moldovei la preselecţie.
Pentru orice solist vocal, mai ales la început de carieră, a apărea la un post de radio sau televiziune este un success. Dacă asta se întâmplă şi în direct, înseamnă că cineva i-a acordat o încredere foarte mare. Poate din afară nu se vede greutatea acestui aspect dar, foarte puţine televiziuni sau posturi de radio acordă într-o emisiune de specialitate, unui tânăr debutant practic şansa, să cânte, să se manifeste în direct.
Ei intră în baza de date a postului de radio, vor fi invitaţi şi la alte emisiuni. Am avut bucuria să vedem tineri care au fos pe la noi, pe la festival, care au câştigat şi care nu au câştigat premii. I-am văzut pe la Mamaia, Bucureşti, pe la emsiuni în direct ale doamnei Elise Stan.
R: Câţi participanţi s-au înscris la preselecţie şi câţi dintre ei vor participa la etapa finală?
P.Ş: Înscrişi au fost mai mulţi, dar au venit şi nu au participat a preselecţie. Foarte mulţi au venit să vadă preselecţia, să vadă dacă sunt pregătiţi. Au fost selectaţi cei mai buni: 21 de concurenţi din 70 de participanţi.
R: Regulamentul concursului precizează că participanţii nu trebuie să fi fost sau să fie sub contract cu orchestre sau ansambluri folclorice profesioniste. De ce această condiţie?
P.Ş: Păi… Pentru a da şansa tinerilor care nu au avut parte de această posibilitate de a colabora cu o orchestră profesionistă. Ne-am adresat copilului, care nici măcar nu a sperat că ar putea ajunge la un asemenea nivel de performanţă.
Relaţia cu un asamblu profesionist presupune să fi parcurs nişte etape de selecţie, să fi avut o pregătire prealabilă. Oricum pe mine nu ma interesează decât copilul cu vocea lui naturală.
R: La preselecţie participanţii au avut de completat un chestionar de evaluare. De ce?
P.Ş: Este foarte simplu. Am dat posibilitatea copiilor să pună mâna pe pix şi să scrie ce părere au despre această etapă de preselecţie. Am vrut să aflăm punctual lor de vedere. După ce au parcurs etapa de preselecţie, au fost întrebări: dacă li s-a părut că a fost corect, dacă li s-a părur că a fost în regulă, ce părere au despre acest festival, dacă îi ajută.
R: Care sunt judeţele din care vin concurenţii?
P.Ş: Concurenţii vin din toate judeţele Moldovei: Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Focşani şi Galaţi.
Ne mai ajută cu promovarea presa locală din judeţele respective, am rugat Consiliul Judeţean de creaţie din fiecare judeţ să ne ajute, precum şi Şcolile de Artă.
R: Care sunt specialiştii care vor face parte din juriu?
P.Ş: Anul acesta preşedintele juriului ca şi anul trecut este doamna Elise Stan. Ceilalţi componenţi ai juriului sunt: Adriana Ardeleanu-directorul Centrului de Creaţie Iaşi, maestrul George Sîrbu de la Suceava, instrumentalist un nume greu din muzica instrumentalistă moldoveanească. Din partea Departamentului pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Iaşi- Eva Giosanu, specialitatea ei fiin costumul popular. Ultimul membru al juriului este chiar dirijorul orchestrei “Doina Carpaţilor”- Marinică Botea, persoana care a lucrat cel mai mult cu copiii. Ştie evoluţia lor de la preselecţie până acum.
R: Aţi spus că se va realiza un compact disc(CD), care va cuprinde melodiile participanţilor. Când se va realiza acest Cd?
P.Ş: Avem aparatură pentru aşa ceva. Se vor înregistra direct toate piesele. Şi anul trecut s-a realizat acest CD şi a fost trimis tuturor concurenţilor de la etapa finală, ca să îl aibă ca amintire. Nu avem intenţia să îl punem în vânzare, dar îl avem ca şi promovare.
Nu vrem să atragem pentru acest festival pentru partea financiară, ci pentru tradiţie, valoare, suflet, pregătire. Sunt sufieciente concursuri cu maşini, cu mii de euro. Da, la 15 ani i se dă o maşină, nici măcar nu ştie să o conducă. Nu, noi ne păstrăm într-o limită de bun simţ, indiferent cât de mulţi bani avem sau nu avem, ne vom creşte premiile.
R: Care sunt premiile concursului?
P.Ş: Premiile sunt următoarele: marele premiu care constă în suma de 1000 lei, premiul I de 700 lei, premiul II de 600 lei şi premiul III de 500 lei.
R: Care este suma investită în organizarea concursului “Din bătrâni, din oameni buni”?
P.Ş: Apreciem că se vor duce cheltuielile către 850 milioane ron. Ne bazăm însă pe nişte finanţări de al Cotnari, precum şi de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret în valoare de 2500 lei, de la Centrul General de Creaţie Populară- 15 milioane ron. Nu ştiu dacă e de amintit această sumă. E ruşinos. Cei mai mulţi bsni vin de la Casa de Cultură a Studenţilor- peste 300 milioane ron. Primăria nu a vrut să ne dea nimic, nu a considerat important. E a treaia ediţie. Se vede, se aude, se ştie. Nu e joacă, nu e serbare, nu mimăm un proiect. Parcă oamenii ăştia care vin la spectacol nu cin din Iaşi. Noi dansăm şi cântăm pentru toată lumea.

P.S. : Deşi trebuia sa publicam un interviu cu ocazia zilei de 8Martie, dupa cum observaţi, am valorificat un alt eveniment, de o mare importanţa pentru zona Moldovei-"Din batrâni, din oameni buni"

Iaşiul Cultural-Una din cele 7 minuni ale României

Fostă capitală a României,actuală capitală culturală a Moldovei,Iaşiul reuneşte numeroase obiective culturale,dintre care:
1.Palatul Culturii
2.Biserica"Trei Ierarhi"
3.Catedrala Mitropolitană
4.Parcul Copou-Teiul lui Eminescu
5.Bojdeuca lui Ion Creangă
6.Grădina Botanică
7.Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"

Jurnalul Ioanei Em.Petrescu

16 mai 2007

Incepusem sa citesc acum vreo doua saptamani Jurnalul Ioanei Em.Petrescu.Fusesem chiar entuziasmata la ideea ca voi citi un jurnal al unei persoana aflata in momentul scrierii axact in aceeasi perioada a vietii pe care o traiesc eu acum.
Asteptam sa gasesc raspunsuri la problemele care ma macina,carora eu nu le gasesc solutionare.Am trecut deja de periada egocentrista si nu mai cred ca problemele mele sunt unice.Sunt sigura ca si altii trec prin ele si de aceea am primit cu interes invitatia de a citi jurnalul Ioanei Em. Petrescu.Eram sigura ca prin intermadiul acestui jurnal imi voi putea clarifica gandurile.
Ceea ce am gasit a fost in scimb un prea dur,dupa parerea mea,control interior.Adolescenta pe care o regaseam printre randurile cartii mi se parea un efemerid ce atenteaza permanent spre perfectiune.Se cauta imposibilul dupa parerea mea.Orgoliul devinea un motor care controla intreaga existenta si care nu permitea o trire libera,nemarginita.Se autocaracteriza intr-o viziune negativista,tatal lipsita de indulgenta pentru sine:"Am constatat,cu un dureros soc al realitatii,ca port in mine blestemul unor defeste enorme,ereditar-umane,comdamnate cu toata taria ratiunii mele,cu toata candoarea sinceritatii mele sufletesti".
Totul mi se parea prea controlat,asa cum spune si autoarea "cu o rigurozitate matematica".Era analogul unui computer care simuleaza trairi,senzatii,toate astea dorind sa pastreze o imagine satisfacuta a sinelui,care sa hraneasca permanent orgoliul.
Din pricina unei iubiri neimplinite pe care o suferise,mi se parea acum ca se transforma incet-incet intr-un fugitiv care evita acest sentiment,trasformandu-i pe toti in "prieteni".
Primul "tom" al autoarei avea sa fie,dupa cum insasi marturiseste,o oglinda a propriei personalitati:"incepusem primul tom cu hotararea de a ma zugravi pe mine,cea de fiecare zi,de a-mi stabili un punct de reper in descifrarea propriei mele persoane,candva,peste ani."
Intrebarea mea:Poti oare discerne propriile erori avand in vedere subiectivitatea de care dispune fiecare dintre noi?
Am avut acces,citind randurile jurnalului,la o personalitatea introvertita,pretentioasa cu oamenii de care e inconjurata,dar mai ales cu sine.Desi pare o persoana volubila,inclin sa cred ca fuge de o abordare sincera cu sine.Se ascunde in spatele orgoliului,refuzand sa-si accepte vreo slabiciune.Alteori,se caracterizeaza printr-o franchete frapanta,prin care reuseste sa-si indeparteza prietenii.
Cu toate acestea,am inteles ca este important sa inveti sa-ti gestionezi emotiile,actiunile,viata in general,pentru a sti de unde pleci si unde te indrepti.+

Sibiu-Capitala Europeana Culturala 2007

Get your own Slide Show!


------------------------------------------------------------------------------
Cultura & educatie


Proiecte si modalitati de finantare a programului Sibiu 2007

Proiectele culturale ce se vor desfasura anul acesta in cadrul Programului Sibiu - capitala culturala europeana, precum si modalitatea de finantare a acestora au fost aprobate de guvern in sedinta, de miercuri, 14 februarie.

Programului Sibiu - capitala europeana 2007 este cel mai important proiect cultural organizat si derulat in Romania, prin dimensiune, perioada de desfasurare si impact de comunicare publica.

Pentru cheltuielile materiale aferente pregatirii Programului cultural Sibiu 2007, in bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, in anul 2005, au fost alocate 71 de miliarde de lei, iar in anul 2006 au fost alocate 30 milioane RON. In anul 2007, in bugetul de stat a fost alocate 20 milioane de lei pentru acest program.

Prin Programul Sibiu - capitala culturala europeana vor fi derulate peste 150 de proiecte culturale seminarii, conferinte internationale, expozitii, concerte, care vor avea loc in acest an la Sibiu.



Programul promoveaza cultura romaneasca cu initierea si dezvoltarea durabila a parteneriatelor si a dialogului cultural cu tarile membre si candidate ale UE.

Programul se desfasoara in perioada 2005-2007, in parteneriat cu Luxemburg, in municipiul si judetul Sibiu, in Luxemburg, Franta - Regiunea Lorena, Belgia - Regiunea Wallonie si R.F Germania - landurile Rheinland-Pfalz si Saar.

Pentru organizarea si desfasurarea actiunilor incluse in Programul cultural al Programului Sibiu - capitala europeana 2007, Ministerul Culturii si Cultelor colaboreaza cu Asociatia „Sibiu- capitala europeana 2007” si cu partenerii din Luxemburg.
\
Programul cultural include:
- proiecte si actiuni care au fost evaluate de catre comisiile de evaluare instituite de Ministerul Culturii si Cultelor, selectate de juriul central de selectie si validate de Asociatia „Sibiu- capitala europeana 2007
- manifestari traditionale sibiene cu parteneriate europene pentru editia din 2007, pentru care organizatorii le asigura programarea, desfasurarea si finantarea
- proiecte culturale ale invitatilor speciali ai MCC si ai Asociatiei
- proiecte ecumenice, stiintifice, de diplomatie culturala

Potrivit comunicatului, sumele necesare alocate de la bugetul de stat pentru desfasurarea proiectelor si actiunilor culturale in cadrul Programului Cultural sunt aprobate ca program distinct in bugetul MCC.

Programele sau proiectele culturale pot beneficia de finantare de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, in completarea fondurilor proprii ale autorilor, precum si de contributii si din partea Asociatiei si sponsorizari, conform legii.

Asociatiile si fundatiile romane cu personalitate juridica, precum si alte organizatii neguvernamentale care organizeaza programe si proiecte culturale in cadrul Programului cultural, pot primi finantari pentru pregatirea si desfasurarea acestora, din bugetul MCC si din bugetele Consiliului local sau al Consiliului Judetean Sibiu.

Institutiile publice pot beneficia de finantari de la bugetul de stat si/sau locale, numai pentru proiectele sau actiunile culturale organizate de acestea si incluse in Programului cultural, altele decat cele care constituie obligatii sau programe minimale care urmeaza sa fie realizate anual de institutiile publice respective.

Modul de finantare a programelor si proiectelor culturale, contributiile la finantarea Programului Cultural, precum si repartizarea proiectelor de finantare intre MCC, Consiliul Judetean Sibiu, Consiliul Local Sibiu se stabilesc prin protocol incheiat intre aceste institutii, informeaza comunicatul guvernului.

Actiunile ecumenice, stiintifice si de diplomatie culturala sunt finantate de organizatorii acestora si pot beneficia de sprijin financiar din partea MCC.

Printre proiectele care se vor desfasura la Sibiu in 2007 se afla:
• serie de concerte pe specificul „Muzicilor Paralele”
• Festivalul international de Muzica Contemporana JAZZ AND MORE
• Festivalul international de Film Transilvania
• Sibiu Film Fest
• Sibiu Dans 2007 - Festival European de Dans European
• „Calatorind intre culturi” - traseul cultural Brukenthal
• Gala premiilor UNITER 2007
• Simpozionul international de ceramica
• Festivalul Uniunii Teatrelor Europene
• Expozitii ale concursului „Icoana din sufletul copilului”
• Brukenthal Digital: Galeria Virtuala, Catalogul On-line si Biblioteca Digitala
• Sibiu - Monumente, oameni, locuri
• Scoala de vara internationala Go East: „Sibiu 2007 - perspective europene”
• Manifestari organizate in cadrul Festivalului International George Enescu - editia 2007
• Pictori romani, sasi si maghiari in centre artistice europene
• Spatiul sacru astazi - o perspectiva ecumenica
• Traducatori si exegeti ai operei lui Emil Cioran
• Universitatea de vara „Europa intre libertatea culturii si cultura libertatilor”
• Salonul international de arta Fotografica Sibiu
• Targul Olarilor
• Festivalul International de arta neconventionala LA STRADA
• Matthaus Passion. Muzica Transilvana - Traditie si Inovatie
• Young in Europe: Sibiu (Romania) meets Deventer (The Netherlands)
• CINEMA PARADISO. Festival de Film European Open Air
• Zilele culturii franceze, Zilele culturii suedeze, Zilele culturii croate, Zilele culturii maghiare, Zilele culturii italiene, Zilele culturii slovace, Zilele culturii norvegiene. Zilele culturii spaniole, Zilele culturii israeliene, Zilele culturii japoneze
• British Culture Days
• Gala de opera si concerte speciale Sibiu
• Academia Europena de poezie
• Zilele culturii finlandeze „Artmania”
• Forumul sefilor de stat si ministrilor culturii din Sud-Estul Europei
• Zilele europene ale patrimoniului
• Cea de-a 3-a Reuniune Ecumenica a Bisericilor Crestine din Europa
• Sesiunea Parlamentului Cultural European (ECP)
• Reuniunea Comitetului Stiintific International al ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor)


Mai mult

Realitatea cartii-realitatea filmului

Sunt trei opere.Fiecare dintre ele prezintă sentimentul iubirii.Sentimentul apare mereu în opoziţie cu realitatea.Fie că banul învinge dragostea (ca în "Moara cu noroc"),că marea dragoste se cere împlinită,aducând după sine confuzie,nestăpânire ("Anna Karenina"),sau că aceeaşi mare dragoste se dovedeşte a fi doar o închipuire/o iluzie ("Ultima noapte de dragoste,Întâia noapte de război"),sentimentul eternei iubiri cheamă mereu,creează mereu,uneltind iluzia marei împliniri.
Am ales "Ultima noapte de dragoste.Întâia noapte de război" deoarece Ştefan Gheoghidiu a fost personajul cu care am empatizat în cea mai mare măsură.
De altfel,povestea protagonistului (atât citită,cât şi vizionată în mod repetat) m-a inpresionat de fiecare dată.Ca şi când aş fi citit pentru prima dată cartea,sau aş fi vizionat filmul pentru întâia dată,la fel şi acum mă regăsesc în trăirile tumultuase ale lui Ştefan Gheoghidiu.
Prima parte a romanului dezvăluie faptul că Ştefan Gheorghidiu este sublocotenent,proaspăt concentrat într-un regim de infanterie,trimis pentru fortificarea Văii Prahova,între Buşteni şi Predeal,apoi în munţi,în regiunea Dâmbovicioara.Încă de la început este semnalat drumul zbuciumării pe care va merge Gheorghidiu:"Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la facultate şi bănuiam că mă înşeală". De altfel,el precizează ulterior că în urma unei moşteniri cuplul cunoaşte o mare schimbare. Idealul de feminitate e schimbat din momentul în care viaţa mondenă dobândeşte pentru Ela o importanţa deosebită: ”Aş fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuţiilor acestea vulgare(banii)“. Eroul are impresia că în soţia sa “dormitau” lent asemenea porniri. Fire reflexivă, acumulează progresiv semne ale neliniştii şi îndoielilor sale interioare pe care le disecă cu minutozitate. Viaţa eroului devine un calvar, întalnirea întamplatoare cu Ela, dupa o despărţire temporară, îi prilejuieşte o adevarată revelaţie: “Simţeam că femeia aceasta era a mea, în exemplar unic, aşa ca eul meu, ca mama mea, ca ne întalnisem de la începutul lumii”. Criza de gelozie şi incertitudinea iubirii se accentuează în timpul plimbării la Odobeşti. Comportamentul ei pune sub semnul întrebării fidelitatea sa şi se reflectă în conştiinţa eroului: “Mici incidente luau proporţii catastrofale”. Era o suferinţa de neînchipuit care se hrănea din propria substanţă. Chiar evenimente banale, exterioare declanşau reacţii în planul conştiinţei. Suspiciunile se amplifică observand compania avocatului G., barbat modern, monden: “Imi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă”, sufletul şi toate simţurile lui sunt în alertă. Eroul suferă nu numai din amor propriu rănit, neputinţă şi deziluzie, ci mai ales deoarece se dedublează, îşi ascunde framântările, afişând indiferenţa: “Mă chinuiam launtric ca să par vesel şi eu mă simţeam imbecil şi ridicol şi naiv”. Analizandu-se, confesându-se,el respinge etichetarea de gelos: “N-am fost niciodată gelos, deşi am suferit atât din cauza iubirii”. Împlinirea,ca personalitate umană,prin iubire determină luciditatea analizei("câtă luciditate,atâta conştiinţă,câtă conştiinţă atâta pasiune şi deci atâta dragoste"-spunea personajul lui C.Petrescu remarcând de altfel realitatea crudă.) Drama erotică dobândeşte alte dimensiuni prin cealaltă ipostază existenţială a eroului-participant la război.Experienţa războiului constituie un punct terminus al dramei personalitaţii intelectualului. Demistificat, războiul tragic şi absurd e prezentat într-o viziune realistă în numele autenticităţii şi adevărului. Drama iubirii devine infimă raportată la drama războiului. În momente de apocalipsă gândeşte cu aceeaşi luciditate; frontul e o altă dimensiune a vieţii, o experienţă trăită intens şi concentrată în conştiinţa individului.Capătă astfel capacitatea de a-şi controla emoţiile şi gestiona emoţiile.Eroul, confruntat cu realitatea frontului, nu rămane un simplu observator,ci trăieşte experienţa consumată în întregul ei, o experienţă esenţială-haosul general, dramă colectivă, fără aură eroică.Imaginea grotească a câmpului de luptă, spaima în faţa morţii, degradarea fizică şi psihică, absurditatea măcelului reprezintă faţa adevarului ce distruge ordinea interioară a individului. Sufletul se zbate în incertitudinea momentului următor, incapabil de a fi prevăzut. În raport cu ce îl înconjoară, cu viaţa şi moartea, nesocotind parcă timpul şi spaţiul, drama sa erotică e neglijabilă. Doreşte chiar să se despartă de trecut. Astfel,rănit de realitatea frontului, eroul solitar, are revelaţia comunicării directe cu comunitatea (socializându-se), a solidarităţii de arme, a camaraderiei în faţa morţii. Ea este cea care îi va da puterea să se despartă de o lume, să se elibereze de orice angajamente creându-şi noi disponibilităţi de existenţă-îi dăruieşte Ellei casele de la Constanţa,bani,lucruri personale: "Adică tot trecutul".
"Ultima noapte de dragoste,Întâia noapte de război" conturează o realitate obiectivă,în care “O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie…”.Personajul,aparţinând tipologiei intelectualului,se autoexpune permanent unui proces de autoflagelare,hărţuire sufletească,în căutare de noi răspunsuri.
Sentimentele şi trăirile protagonistului impresionează atât în cadrul cărţii,cât şi al filmului.Însă care ar fi calea prin care ne apropiem mai mult de acţiunea care se desfăşoară şi de sufletul protagonistului?Cartea sau filmul?Părerea mea este că cele două modalităţi de pătrundere în acest spaţiu se completează reciproc.Este adevărat că,prin intermediul cărţii,ne putem valorifica imaginaţia.Lăsand gandurile noastre să creeze,ne vom forma singuri o imagine despre acţiunea pe care o întrezărim printre rândurile cărţii.
Pe de cealaltă parte,filmul poate fi o cale de a da viaţă “fiinţelor de hârtie”(J.Piaget).Astfel,dispunem de o modalitate palpabilă/concretă de a ne familiariza cu personajele şi mediul în care acestea se desfăşoară.
Altfel privind problema,citind cartea ne vom forma singuri o opinie despre privind subiectul scrierii.Urmărind filmul,vom recepta practic o viziune subiectivă,una tranfigurată prin prisma creatoare a regizorului ,scenaristului. Istoria filmului poate fi diferită de cea a cărţii. Firul principal al acţiunii este păstrat,însă pot fi adăugate/scoase/modificate unele secvenţe,în funcţie de disponibilitatea/viziunea de interpretatre a regizorului/scenaristului.
În concluzie,pledez pentru ambele modalităţi de lecturare,însă recomand ca întâia dată să fie citită cartea.Astfel,avem acces mesajul creatorului.Ulterior,devenim noi înşine creatori-transfigurând mesajul în funcţie de propriile disponibilităţi.În cele din urmă,vizionând filmul,vom descoperi o nouă modalitate de interpretare.

Paginile cartii:"Ultima noapte..."

CORNEA VERONICA,cls aXIa C